Coborî colina şi cum mergea el aşa gânditor, se trezi în dreptul unui boschet din care cine credeţi că ieşea? Şarpele! Iepuraşul scoase repede fluierul şi începu iar: Tu…tutu… tuturuu… Şarpele se întoarse furios şi-i strigă: -Hei, băiete! Nu ţi-ai găsit alt loc să faci tărăboi? -Ah, dacă aţi şti ce foame-mi este! -Şi dacă ţi-e foame trebuie să fluieri ca un disperat! -Fluierul meu este dintr-un fir de păr fermecat. -Fermecat? Fii serios, băiete, eu sunt prea bătrân ca să mai cred aşa ceva.